Cu trei zile inainte ca Iisus Hristos sa o ia pe Fecioara Maria la El, l-a trimis pe Arhanghelul Gavril sa o anunte mutarea sa de pe pamant. Maica Domnului s-a bucurat ca avea sa se mute la Fiul sau si s-a dus pe Muntele Maslinilor ca sa se roage, cand a ajuns acolo pomii de pe munte s-au aplecat, inchinandu-se ca si cand ar fi fost niste slugi insufletite. Dupa incheierea rugaciunii a revenit acasa si s-a cutremurat cu totul. A aprins multe lumanari si in timp ce-i multumea lui Dumnezeu si isi chema rudele si vecinii si-a pregatit casa si tot ce trebuia pentru ingroparea ei. A povestit ce i-a spus ingerul despre mutarea la cer si reuniunea cu Iisus Hristos si le-a aratat darul pe care il daduse, o stalpare de finic.
Cand au auzit acestea femeile chemate au plans si au suspinat cu jale si s-au rugat sa nu le paraseasca. Fecioara Maria le-a asigurat ca mutandu-se in ceruri va veghea atat pe ele cat si pe restul lumii, alinand astfel tristetea cu vorbe mangaietoare. Apoi le-a aratat cele doua vesminte ale sale si le-a dat celor doua vaduve sarace, fiecareia cate unul. In timp ce facea ultimele pregatiri s-a auzit un tunet puternic si s-au adunat multi nori pe cer. Au venit din toate partile lumii ucenicii lui Hristos, dar si inteleptii ierarhi Dionisie Aeropagitul, Ierotei si Timotei. In timp ce acestia plangeau mutarea ei spre cele ce sunt mai presus de lume, Fecioara Maria le spuse sa nu faca din bucuria ei motiv de plangere ci sa-i ingrijeasca trupul. Dupa aceasta s-a intins pe pat, i-a binecuvantat pe toti si-a facut rugaciunea si s-a alaturat Fiului si Dumnezeului sau. Atunci orbii au putut vedea, surzii si-au recapatat auzul, iar ologii au putut umbla, bolile si patima de tot felul cu usurinta se tamaduiau.
Mai marii iudeilor au aflat de aceste lucruri de la unii oameni din popor si au incercat sa scape de patul in care zacea trupul muritor si sa-l lepede pe acesta.
Apostolii sosind in satul Ghetsimani, au asezat trupul in mormant si au vegheat trei zile langa acesta. La ingropare a lipsit unul dintre Apostoli, Toma, care a sosit cu trei zile mai tarziu intristat ca nu a reusit sa vada si el ca si ceilalti Apostoli trupul. Ceilalti Apostoli au decis sa deschida mormantul pentru a putea si Toma sa se inchine si sa se roage la trupul Nascatoarei de Dumnezeu. Spre uimirea lor sfantul trup nu se mai afla in mormant, era numai giulgiul, care ramasese drept marturie nemincinoasa a mutarii Maicii Domnului.
Pana si in ziua de astazi mormantul cioplit in piatra este gol de trup si cinstit.
Tot pe 15 august se praznuieste si pomenirea preamaririi si nespusei iubiri de oameni ce a aratat Dumnezeu catre oameni, intorcand cu rusine pe necredinciosii agareni prin mijlocirea Fecioarei Maria.
Atunci cand cetatea Constantinopol era atacata cu o mie noua sute de vase de catre saracini, s-au rugat la Nascatoarea de Dumnezeu sa-i ajute si sa-i scape de dusmani. In urma minunilor infaptuite de catre Fecioara Maria, Soliman s-a smerit la icoana Acesteia si a venit pedestru in cetate si plin de regret pentru semetia si obraznicia lui de dinainte.