Adaugă Onlines.ro ca sursă preferată în Google
Un nou test de sânge, dezvoltat de cercetători israelieni, ar putea revoluționa depistarea cancerului de sân în stadiu incipient, oferind o precizie de 95% în detectarea tumorilor mici, de sub doi centimetri. Această descoperire, publicată în revista prestigioasă Nature, ar putea transforma modul în care se abordează diagnosticul și monitorizarea acestui tip de cancer, oferind o metodă mai eficientă decât biopsia tradițională.
Rezumat:
Studiu realizat de Institutul de Știință Weizmann și Universitatea Ebraică
Un studiu realizat de Institutul de Știință Weizmann și Universitatea Ebraică a dezvăluit că testul de sânge este capabil să detecteze cancerul de sân la etape incipiente, chiar și atunci când tumorile sunt sub 0,8 inci. De asemenea, testul depășește performanțele biopsiilor tisulare convenționale în evaluarea riscului de recidivă după tratament. Cercetările au fost realizate de o echipă internațională condusă de cercetători de la Institutul de Știință Weizmann și Universitatea Ebraică din Ierusalim, în colaborare cu medici de la Centrul Medical Kaplan din Rehovot, precum și cu cercetători din Franța, Germania, Italia și Statele Unite.
În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat epigenetica tumorilor mamare, adică modificările chimice care controlează comportamentul genelor fără a altera codul genetic în sine. Aceste modificări apar foarte devreme în dezvoltarea cancerului și oferă informații cruciale despre natura tumoarei și locul în care aceasta se dezvoltă în organism. Pentru a studia acești markeri epigenetici direct din țesutul pacientului, viteza a fost critică.
„Am recrutat 12 femei care erau programate pentru îndepărtarea chirurgicală a tumorilor”, a declarat dr. Noa Furth. „Odată ce o tumoare este îndepărtată, există doar o fereastră scurtă de timp înainte ca marcajele sale epigenetice să înceapă să se deterioreze. Așa că medicii mă anunțau pe măsură ce începea fiecare intervenție chirurgicală. Transportam rapid proba de țesut pe gheață de la spital la laboratorul nostru și începeam să o analizăm chiar în acea zi.”
Odată ce oamenii de știință au cartografiat profilele tumorale primare, au încercat să depisteze aceleași marcaje care circulau în sânge. Ei s-au concentrat pe nucleozomi — pachetele microscopice în formă de mosor de ADN înfășurate strâns în jurul proteinelor structurale pe care celulele le eliberează atunci când se descompun. Utilizând microscopia de fluorescență monomoleculară de înaltă rezoluție, sistemul de imagistică al cercetătorilor a scanat milioane de astfel de mosoare unul câte unul.
Fiecare marcaj a fost iluminat într-o culoare distinctă, creând o constelație de lumină care a dezvăluit combinația exactă de comutatoare moleculare active și inactive. Grupul de fizică a folosit apoi algoritmi de calcul avansați și inteligență artificială pentru a tria milioane de semnale optice, izolând tiparul coordonat al unei tumori maligne.
Oamenii de știință au testat noua lor metodă pe probe de sânge de la 77 de paciente cu cancer de sân care au fost monitorizate timp de cel puțin cinci ani la Clinica Mayo din Florida, comparându-le cu probe de la 30 de femei sănătoase. Modelele de inteligență artificială antrenate au făcut diferența între cele două grupuri, obținând o precizie de 95% în detectarea cancerului de sân în stadiu incipient.
Diferențele epigenetice în cadrul tumorilor
Chiar și atunci când cancerul de sân este depistat devreme și tratamentul pare să aibă succes, boala revine în 20 până la 40 la sută din cazuri. Acest lucru i-a făcut pe cercetători să se întrebe cum pot coexista celule cu caracteristici atât de diferite în cadrul aceleiași tumori. „Diferențele par să fie în principal epigenetice”, a explicat dr. Efrat Shema. „Când am cultivat modele de cancer de sân în laborator pornind de la celule neagresive, o populație agresivă a apărut întotdeauna în cele din urmă.”
În Israel, se estimează că aproximativ 4.500 de femei sunt diagnosticate cu cancer de sân în fiecare an, iar aproximativ 900 mor din cauza acestei boli. Acest nou test de sânge ar putea să ofere un avantaj major în diagnosticarea precoce, reducând riscul de deces. Mamografiile regulate reduc riscul de deces din cauza bolii cu 22%, dar cu cât țesutul mamar este mai dens, cu atât este mai ușor ca o tumoare să se „ascundă” în imagine.
Shema a adăugat că, atunci când cercetarea s-a extins pentru a evalua probe de sânge de la 188 de paciente, „a funcționat la fel de bine pentru diferite tipuri de cancer de sân”. Testul a semnalat un risc de recidivă chiar și la pacientele considerate cu risc scăzut prin măsurătorile convenționale.
„Există tot mai multe dovezi că celulele canceroase se folosesc de flexibilitatea lor epigenetică pentru a-și schimba comportamentul, devenind mai agresive și fentând tratamentul”, a spus Shema. Cercetările ar putea deschide noi căi de terapie prin monitorizarea populațiilor de celule agresive în diferite tipuri de cancer.
„În viitor, acestea ne-ar putea ajuta nu doar să prezicem recidiva, ci și să căutăm modalități de a o preveni”, a declarat Shema. „În prezent, căutăm tratamente care ar putea priva celulele canceroase de flexibilitatea lor epigenetică — și poate chiar să convingem celulele care au devenit deja agresive să adopte trăsături mai puțin agresive.”
Testul a demonstrat o precizie de 81% în detectarea recidivelor
Testul a demonstrat o precizie de 81% în detectarea recidivelor cancerului de sân, conform studiului. Aceste descoperiri pot schimba modul în care se abordează depistarea și tratamentul cancerului de sân, oferind o alternativă mai eficientă și mai puțin invazivă decât biopsia tradițională.
Elena
Elena scrie despre lecții de viață și lucruri mari: antreprenoare care își spun povestea, depozite nucleare, recompense imediate și de ce le preferăm. Reflecții scurte, cu întrebări bune.
