Rezumat:
Epifania sau Boboteaza este sarbatoarea sfintii si dumnezeiestii Aratare a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Isus Hristos. Aceasta se praznuieste in luna Ianuarie, in ziua a sasea.
Boboteaza, sfanta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos se sarbatoreste in toate bisericile incepand cu slujba Privegherii care are loc seara. Botezul Domnului in apele Iordanului, descris in popor ca Boboteaza, preia si denumiri de origine greaca „epifanie” sau „teofanie”, cu sensul de „aratare” sau „descoperire”.
Momentul in care Iisus Hristos s-a botezat marcheaza momentul marii revelatii in care cerurile s-au deschis pogorandu-se Sfantul Duh, sub chip de porumbel. „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am Binevoit” (Matei 3,17) a marturisit Tatal, iar acela este momentul in care Iisus a ajuns cunoscut tuturor.
Boboteaza, sarbatoare in care Hristos S-a descoperit intregii lumi
Cele mai vechi mentiuni ale sarbatorii de Boboteaza sunt din secolul II, apartinand Sfantului Clement Alexandritul. La inceputurile sale aceasta sarbatoare coincidea cu sarbatoarea Nasterii Domnului. Abia in secolul IV a avut loc despartirea, decizandu-se ca Nasterea Domnului sa fie serbata de crestini pe 25 decembrie, iar Boboteaza pe 6 ianuarie.
Momentul botezului Mantuitorului este momentul in care acesta a inceput sa propovaduiasca. Varsta la care Iisus Hristos a fost botezat nu este intamplatoare, varsta de 30 de ani era considerata varsta maturitatii la evrei.
Mantuitorul ii cere lui Ioan Botezatorul sa il boteze cu scopul de a sfinti creatia, readucand Duhul Sfant pe care omul il pierduse prin caderea in pacat. Rugaciunea de Boboteaza spune „Astazi firea apelor se sfinteste”, expresie ce se refera strict la apele pregatite din timp cu acest scop si nu la toate apele din lume.
Acest moment important din viata Mantuitorului pune baza Sfintei Taine a Botezului crestin.
Traditii de Boboteaza
Traditia crestina dicteaza ca in ajunul si in ziua de Boboteaza sa se sfinteasca Agheasma Mare pe care crestinii ortodocsi o pot lua inainte de masa in perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie. Cu Agheasma Mare se sfintesc: Prapurile, Crucea si troitele, Clopotul, Vase si vesminte liturgice, Icoane, Biserici, Sfantul Mare Mir.
Pe langa traditiile bisericesti exista si o serie de obiceiuri populare care se leaga de sfanta sarbatoare a Bobotezei. In unele zone din tara se colinda de Boboteaza, se prind farmece si descantece, tinerele isi afla ursitul si se fac prorociri in legatura cu noul an.
Una dintre cele mai interesante traditii de Boboteaza este intrecerea in apele inghetate in care barbatii se arunca pentru a scoate crucea aruncata de preot. Tot la aceasta data fetele dorm cu busuioc sub perna pentru a-si visa viitorul sot.
Data de 7 ianuarie, imediat dupa Boboteaza, marcheaza finalul sarbatorilor de iarna. De aceea, masa din Ajunul Bobotezei este in multe parti din tara asemanatoare ca bogatie cu cea din Ajunul Craciunului. Traditia spune ca sub fata de masa sa se aseze fan sau otava, iar pe masa sa se puna 12 feluri de mancare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, bors, bors de peste, peste prajit, placinte de post cu varza acra. Alimentele nu se consuma pana nu au fost sfintite de preot.
In calendarul romano-catolic, data de 6 ianuarie marcheaza Epifania, ziua in care regii magi au fost anuntati de nasterea lui Hristos.